Sfânta Scriptură ne spune că începutul înțelepciunii este frica de Domnul.
Haideți să ne gândim puțin la acest aspect. Avem noi frica de Domnul cea autentică sau este de datină omenească.
Cuvântul Scripturii ne spune în Isaia în capitolul 29 că poporul evreu avea o frică de Domnul, dar era de datină omenească, tăgăduindu-i puterea lui Dumnezeu. ”Domnul zice „Când se apropie de Mine, poporul acesta Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de mine nu este decât o învățătură de datină omenească.” (Isaia 29, versetul 13)
Frica pe care o are omul religios este o frică de datină omenească.
Frica care este de datină omenească ne învață să păzim dar nu ne învață că trebuie să păzim chiar tot, pentru că suntem oameni și ni se spune că nimeni nu poate să păzească tot.
Nici Adam, nici Eva nu a cunoscut frica de Domnul. Odată cu căderea în păcat omul a preluat păcatul luciferic de a se face deopotrivă cu Domnul. Nu ne naștem cu frica de Domnul. Ea trebuie învățată de la Domnul Isus.
La polul opus fricii lui Adam față de Domnul este frica pe care a avut-o Domnul Isus despre care ne spune scriptura în Filipeni capitolul 2 că s-a făcut ascultător până la moarte. ”S-a desbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.” (Filipeni 2:7) Domnul Isus nu a făcut nimic de la El însuși. (Ioan 5:19- 30)
„Apoi o odraslă va ieși din tulpina lui Isai și un vlăstar va da din rădăcinile lui. Duhul Domnului se va odihni peste el. Duh de înțelepciune și de pricepere, duh de sfat și de tărie, duh de cunoștință și de frică de Domnul. Plăcerea Lui va fi frica de Domnul.” Amin. Deci acesta este Domnul Isus.
Duhul Domnului se va odihni peste El. Și apoi ne spune printre altele și un duh de frică de Domnul. Plăcerea Domnului Isus va fi frica de Domnul.
Mulți spun că e frumos să păzim ce a spus Domnul Isus, dar nu este obligatoriu să păzim chiar tot. Domnul Isus ne-a poruncit să nu jurăm, dar ne spun cei mai mulți că dacă mergem la armată, sau suntem în alte situații putem să jurăm. Un exemplu ar fi în medicină când trebuie să profesăm ca asistenți medicali, sau ca medici.
Trebuie să înțelegem frica de Domnul, la care suntem chemați fiecare. Dacă nu păzim tot ce a poruncit Domnul Isus, vom avea doar o frică de datină omenească.
Și am citit noi în cartea Proverbe că scopul fricii de Domnul este ca să înceapă înțelepciunea. Prin frica de Domnul, omul capătă înțelepciune. Sfânta Scriptură ne spune că trebuie să învățăm această frică de Domnul. „Veniți, fiilor, și ascultați-mă, căci vă voi învăța frica Domnului.” (Psalmi 34:7)
Ce deducem de aici? Frica de Domnul se învață, trebuie s-o învățăm, pentru că nu ne naștem cu ea.
Ascultă acest mesaj care te va ajuta să înțelegi frica de Domnul.
Domnul zice „Când se apropie de Mine, poporul acesta Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de mine nu este decât o învățătură de datină omenească.” (Isaia 29, versetul 13)